
Odata cu apropierea alegerilor, politicienii devin tot mai sensibili la dorintele alegatorilor, incep sa isi aplece urechea spre problemele lor. Si acest lucru nu este asa de usor de facut pentru ca in aceasta perioada sunt foarte ocupati cu cautarea unui
colegiu eligibil pentru prelungirea sederii cu inca 4 ani in
parlament, confectionarea afiselor electorale, stresul discursurilor publice, invatarea textelor scrise de altii cu promisiuni pentru alegatori si alte probleme zilnice. In acest context de sensibilizare a politicienilor grevele au mari sanse de reusita si protestatarii pot sa se gandeasca deja ca o mare parte din cerintele le vor fi onorate. Dar, surpriza, mai nou liderii de
sindicat ies de la negocieri sau se multumesc cu majorari salariale ridicole, pe deviza mai bine ceva decat nimic. Acum cand terenul este fertil nu se inghesuie nimeni. Nu ca cei multi nu ar vrea, poate cei care ii reprezinta nu mai impartasesc aceleasi idealuri. Poate ca unii lideri de sindicat vor sa candideze, vor si ei sa faca bine de partea cealalta a baricadei, pentru ca de acolo lucrurile au o cu totul alta perspectiva ... in special pentru ei. Intrebarea care se pune este exista sau nu bani pentru majorari salariale?
Guvernul ne ameninta cu inflatia, sindicalistii spun ca s-ar gasi bani, unii realizatori de emisiuni televizate demonstreaza ca exista resurse. Concluzia mea este una singura: nu exista bunavointa si nu exista interes. Nu intereseaza pe nimeni cat de greu se descurca omul de rand. Si totusi vin alegerile. Este posibila schimbarea?